Panourile fotovoltaice montate pe acoperișuri au devenit o imagine obișnuită în multe orașe europene. Următoarea etapă a dezvoltării energiei solare ar putea fi însă mai greu de observat. Modulele nu vor mai fi doar fixate peste clădiri, ci vor deveni parte din acoperișuri, fațade, ferestre, balustrade sau elemente de umbrire.

Această tehnologie este cunoscută sub denumirea de BIPV, prescurtare pentru „building-integrated photovoltaics”, adică sisteme fotovoltaice integrate în clădiri. Europa începe să ocupe o poziție importantă în această piață, pe fondul reglementărilor climatice, al lipsei de teren disponibil în orașe și al nevoii de a produce mai multă electricitate chiar în locurile în care aceasta este consumată.

Potrivit unei analize publicate de producătorul LONGi, Europa ar reprezenta aproximativ 42% din piața globală a sistemelor BIPV. Elveția, Țările de Jos, Italia, Austria și Spania sunt menționate printre statele în care integrarea fotovoltaicelor în arhitectură, renovări și fațade a avansat cel mai mult.

Ce diferență există între BIPV și panourile solare obișnuite

În cazul unei instalații fotovoltaice clasice, panourile sunt adăugate peste o clădire deja finalizată. Acoperișul sau fațada își păstrează funcția inițială, iar modulele reprezintă un echipament tehnic separat. Această soluție este numită uneori BAPV, adică fotovoltaice aplicate pe clădire.

Un produs BIPV are cel puțin două funcții. Produce electricitate și înlocuiește un element de construcție. Poate lua locul țiglelor, al învelitorii metalice, al placării unei fațade, al unui geam, al unei copertine sau al unui sistem de protecție solară.

Conform definiției folosite de programul IEA PVPS, dacă un element BIPV este demontat, el trebuie înlocuit cu un produs convențional de construcție care să preia funcția pierdută. Cu alte cuvinte, modulul nu este doar prins de clădire, ci face efectiv parte din anvelopa acesteia.

Această diferență schimbă modul în care trebuie proiectat întregul sistem. Nu mai este suficient să fie calculată puterea panourilor și orientarea lor. Trebuie analizate etanșeitatea, rezistența la vânt, comportamentul la foc, izolarea termică, drenajul apei, accesul pentru mentenanță și aspectul arhitectural.

De ce Europa devine o piață importantă pentru BIPV

Europa are câteva condiții care favorizează dezvoltarea fotovoltaicelor integrate. Orașele sunt dense, terenurile disponibile pentru proiecte solare mari sunt limitate, iar aprobarea unor parcuri fotovoltaice noi poate deveni dificilă în apropierea zonelor locuite.

În același timp, clădirile oferă suprafețe considerabile care nu produc nimic: fațade ale halelor, turnurilor de birouri, centrelor comerciale, parcărilor supraetajate și blocurilor de locuințe. Multe dintre aceste suprafețe ar putea genera energie fără ocuparea unui teren suplimentar.

BIPV este relevant mai ales în zonele în care spațiul de pe acoperiș nu este suficient. Pe o clădire înaltă, suprafața totală a fațadelor poate depăși cu mult suprafața acoperișului. Modulele verticale nu vor avea întotdeauna aceeași producție anuală ca panourile orientate optim, dar pot completa profilul energetic al clădirii și pot produce mai bine în anumite intervale ale dimineții, după-amiezii sau iernii.

Comisia Europeană arată că instalațiile solare pot fi amplasate pe acoperișuri, fațade, balcoane, terase, parcări acoperite și sisteme de umbrire. Orientarea spre sud maximizează de regulă producția totală, în timp ce orientarea est-vest distribuie producția mai bine între orele dimineții și cele ale după-amiezii.

Reglementările europene schimbă piața construcțiilor

Unul dintre cei mai importanți factori care susțin dezvoltarea BIPV este noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor. Regulile europene nu impun în mod direct utilizarea sistemelor integrate în locul panourilor convenționale, dar obligă statele să creeze condiții pentru extinderea energiei solare în sectorul imobiliar.

Clădirile pentru care cererea de autorizare este depusă după 29 mai 2026 trebuie proiectate astfel încât să permită valorificarea energiei solare. Structura, orientarea, acoperișul și fațada ar trebui gândite din faza de proiectare pentru a evita modificările costisitoare ulterioare.

Pentru clădirile publice și nerezidențiale noi, cerințele privind instalarea sistemelor solare, acolo unde acestea sunt fezabile, încep să se aplice din 2027. Clădirile comerciale existente de peste 500 de metri pătrați intră treptat sub aceste reguli atunci când trec prin renovări majore sau lucrări care necesită autorizare.

În cazul clădirilor rezidențiale noi, obligațiile sunt prevăzute pentru autorizațiile solicitate începând cu 1 ianuarie 2030. Pentru școli, spitale și clădiri administrative existente, introducerea cerințelor se face etapizat, în funcție de suprafață, între 2028 și 2031.

Uniunea Europeană urmărește atingerea unei capacități fotovoltaice de cel puțin 700 GW până în 2030. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată era estimată la aproximativ 406 GW, ceea ce înseamnă că ritmul dezvoltării trebuie să rămână ridicat.

Când panoul solar devine material de construcție

Principalul avantaj al BIPV este folosirea aceleiași suprafețe pentru mai multe funcții. O fațadă fotovoltaică poate produce electricitate, poate proteja clădirea de intemperii și poate înlocui parțial placarea exterioară. Un acoperiș solar poate elimina necesitatea montării separate a țiglei și a panourilor. Un sistem semitransparent poate funcționa simultan ca geam, filtru solar și generator de energie.

Acest lucru nu înseamnă automat că BIPV este mai ieftin decât un sistem convențional. Costul inițial al modulelor speciale, al proiectării și al montajului poate fi mai mare. Comparația corectă nu trebuie însă făcută doar între prețul unui modul BIPV și cel al unui panou standard.

Trebuie luată în calcul și valoarea materialului de construcție care nu mai este necesar. Într-un proiect nou, costul unei fațade fotovoltaice trebuie comparat cu prețul unei fațade convenționale plus costul unei instalații solare separate. În anumite proiecte, diferența poate deveni mai mică decât pare la prima vedere.

BIPV poate aduce valoare suplimentară și prin reducerea consumului de energie din rețea, creșterea atractivității clădirii și îmbunătățirea indicatorilor de sustenabilitate urmăriți de investitori sau chiriași.

Aspectul vizual nu mai poate fi ignorat

În multe orașe europene, problema nu este doar dacă panourile produc suficient, ci și dacă sunt acceptate din punct de vedere arhitectural. Centrele istorice, clădirile protejate și proiectele imobiliare premium nu permit întotdeauna montarea unor module convenționale vizibile.

Sistemele BIPV pot fi realizate în diferite culori, texturi, dimensiuni și grade de transparență. Pot imita anumite materiale de fațadă sau pot fi integrate într-un model arhitectural coerent. În unele situații, celulele și conexiunile electrice devin aproape invizibile de la nivelul străzii.

LONGi consideră că tehnologia celulelor cu contacte pe partea din spate este potrivită pentru astfel de aplicații. Eliminarea traseelor metalice vizibile de pe fața celulei permite obținerea unei suprafețe mai uniforme, iar zona activă expusă luminii poate fi mai mare. Aceasta este însă poziția unui producător implicat comercial în domeniu și trebuie privită în acest context.

Alegerea tehnologiei trebuie făcută în funcție de proiect, nu exclusiv după aspect. Contează eficiența, comportamentul la umbrire, temperatura de funcționare, siguranța, garanțiile și posibilitatea înlocuirii unui modul defect.

O piață promițătoare, dar încă foarte mică

Imaginea unei Europe aflate în centrul pieței BIPV trebuie interpretată cu atenție. Continentul poate deține o parte importantă din această nișă, dar nișa este încă redusă în raport cu piața fotovoltaică totală.

Un raport IEA PVPS publicat în februarie 2026 estimează că BIPV reprezintă doar 1-3% din piața fotovoltaică atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel global. În Europa sunt disponibile peste 80 de produse BIPV, însă adoptarea este încetinită de lipsa standardizării, incertitudinea reglementărilor, deficitul de specialiști și colaborarea slabă dintre industria solară și sectorul construcțiilor.

Aici se află una dintre cele mai mari dificultăți. Un instalator fotovoltaic obișnuit nu proiectează neapărat fațade, iar un arhitect sau constructor nu are întotdeauna experiență în producția electrică, cablarea modulelor și mentenanța instalațiilor solare.

Un proiect BIPV reușit necesită colaborare încă din fazele inițiale între arhitect, inginer structurist, proiectant de instalații electrice, specialist în fațade, constructor și furnizorul sistemului. Dacă panourile sunt luate în calcul abia după finalizarea proiectului arhitectural, avantajele integrării pot fi pierdute.

IEA PVPS consideră că pregătirea profesională, standardizarea și schimbul de informații între domenii sunt esențiale pentru extinderea acestei piețe. Ghidul tehnic publicat în 2025 tratează inclusiv proiectarea acoperișurilor și fațadelor, modelarea energetică, iluminatul natural, izolarea fonică, siguranța și mentenanța pe termen lung.

Ce poate însemna BIPV pentru România

În România, dezvoltarea BIPV este probabil să înceapă mai ales în proiectele noi de birouri, hale, centre comerciale, hoteluri și clădiri publice. În aceste cazuri, integrarea poate fi prevăzută de la început, iar costul sistemului poate fi corelat cu bugetul fațadei sau al acoperișului.

Pentru locuințele existente, panourile clasice montate pe acoperiș vor rămâne, în general, soluția mai simplă și mai accesibilă. BIPV poate deveni interesant la construirea unei case noi sau la înlocuirea completă a acoperișului, atunci când proprietarul ar plăti oricum pentru materialele de învelitoare.

În proiectele de renovare, trebuie verificată atent starea structurii, orientarea suprafețelor și posibilitatea accesului pentru reparații. Nu orice fațadă disponibilă este automat potrivită pentru fotovoltaice.

Clădirile viitorului nu vor mai fi doar consumatori

Dezvoltarea sistemelor BIPV arată că granița dintre construcții și producția de energie devine tot mai puțin clară. Fațadele și acoperișurile nu vor mai avea doar rolul de a proteja interiorul clădirii. Ele vor putea alimenta iluminatul, pompele de căldură, sistemele de ventilație, bateriile și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice.

BIPV nu va înlocui panourile convenționale și nici parcurile fotovoltaice amplasate la sol. Este o soluție complementară, utilă mai ales în orașe și în proiectele în care aspectul, spațiul și multifuncționalitatea sunt importante.

Europa are reglementările, nevoia și baza tehnică necesare pentru a conduce această piață. Dar transformarea unei tehnologii de nișă într-o soluție folosită pe scară largă va depinde de costuri mai clare, standarde comune și echipe capabile să combine corect arhitectura cu ingineria fotovoltaică.

Direcția este deja vizibilă: clădirea nu mai este privită doar ca un spațiu care trebuie să consume mai puțină energie, ci ca o