Extinderea energiei fotovoltaice aduce în prim-plan o problemă greu de ignorat: unde instalăm noile panouri fără să scoatem din circuit terenuri agricole productive?

O parte a răspunsului ar putea veni din agrivoltaică, numită și Agri-PV. În loc să aleagă între agricultură și producția de electricitate, acest model le aduce pe aceeași parcelă. Culturile, pășunatul sau lucrările din fermă continuă, iar panourile sunt amplasate în funcție de nevoile activității agricole.

Nu orice parc fotovoltaic construit pe un teren agricol poate fi numit însă Agri-PV. Diferența stă în proiectare și în folosirea reală a terenului: agricultura trebuie să rămână o activitate de bază, nu un pretext pentru instalarea panourilor.

O fermă din Bavaria produce două tipuri de recoltă

La Grasbrunn, în apropiere de München, fermierul Georg Bockmaier cultivă cartofi și cereale pe terenurile familiei. Printre suprafețele lucrate sunt instalate acum panouri fotovoltaice cu sisteme de urmărire a soarelui.

Configurația a fost gândită pentru fermă. Între rândurile de panouri rămâne suficient loc pentru combine cu lățimi de lucru de 6,60 sau chiar 7,50 metri. În alte zone ale proiectului pot fi folosite panouri verticale, care ocupă puțin spațiu la nivelul solului.

Potrivit unui reportaj Euronews publicat în iulie 2026, peste 800 de fermieri lucrează cu firma germană feld.energy pentru instalarea unor sisteme Agri-PV pe aproximativ 900 de hectare. Compania își propune să se extindă și în alte țări europene și să ajungă la o capacitate fotovoltaică totală de un gigawatt în următorii patru ani.

Exemplul din Bavaria nu dovedește că orice parcelă poate găzdui panouri fără efecte asupra producției agricole. Arată însă că cele două activități nu sunt incompatibile atunci când proiectul pornește de la modul în care este lucrat terenul.

Ce este Agri-PV și cum funcționează

Într-un parc fotovoltaic convențional, panourile sunt așezate pentru a obține cât mai multă energie de pe suprafața disponibilă. Într-un sistem agrivoltaic, proiectarea începe cu alte întrebări: ce se cultivă, de câtă lumină au nevoie plantele, ce utilaje intră pe teren și ce distanță trebuie păstrată între structuri?

În funcție de răspunsuri, pot fi alese mai multe configurații:

• panouri ridicate deasupra culturilor;
• rânduri de panouri verticale bifaciale;
• panouri mobile, care urmăresc poziția soarelui;
• module montate între rândurile de culturi;
• sere acoperite parțial cu panouri semitransparente;
• instalații pe pășuni, cu spațiu pentru circulația animalelor.

Panourile bifaciale folosesc lumina ajunsă pe ambele fețe și pot fi instalate vertical, lăsând culoare de trecere pentru utilaje. Structurile înălțate oferă mai mult loc pentru plante, dar costă mai mult, deoarece au nevoie de fundații și elemente de susținere mai complexe.

În definiția folosită de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, activitatea agricolă rămâne utilizarea principală a terenului. Panourile trebuie să permită dezvoltarea culturilor, accesul utilajelor sau pășunatul, nu să transforme ferma într-un parc solar cu vegetație decorativă.

Cât de mare este potențialul agrivoltaicii în Europa

O analiză a Centrului Comun de Cercetare estima că folosirea pentru Agri-PV a numai 1% din suprafața agricolă utilizată a Uniunii Europene ar permite instalarea unei capacități de aproximativ 944 GW în curent continuu.

Este un calcul teoretic, nu o prognoză privind proiectele care vor fi construite. Cifra depășea totuși reperul de 720 GW pentru 2030 folosit de Strategia UE pentru energia solară în analiza publicată în 2023.

Pe aceeași suprafață, un parc solar clasic ar putea găzdui mai multe panouri. Avantajul Agri-PV nu este producția maximă de electricitate pe hectar, ci rezultatul combinat: energie, activitate agricolă și menținerea terenului în circuitul productiv.

Pot panourile să protejeze culturile?

În perioadele foarte calde, umbra parțială poate limita încălzirea solului, evaporarea apei și stresul termic al plantelor. Structurile pot oferi și o anumită protecție în fața grindinei sau a altor episoade de vreme severă. Aceste avantaje explică interesul pentru instalații amplasate deasupra viilor, livezilor și culturilor sensibile la temperaturi extreme.

Rezultatele nu sunt însă aceleași peste tot. O cultură care răspunde bine la umbrire într-o anumită regiune poate avea pierderi în alt climat sau într-o configurație diferită. Contează specia cultivată, solul, precipitațiile, orientarea panourilor, distanța dintre rânduri și procentul de umbrire.

De aceea, Agri-PV nu trebuie prezentat ca o metodă care mărește automat recolta. Productivitatea agricolă și cea energetică se evaluează împreună, pentru fiecare amplasament.

Ce beneficii economice poate avea un fermier

Pentru o fermă, energia poate deveni o sursă suplimentară de venit într-un sector expus vremii, variațiilor de preț și costurilor tot mai mari cu irigațiile, combustibilul sau îngrășămintele.

Electricitatea produsă pe teren poate fi:

• folosită pentru irigații, depozite frigorifice și alte echipamente ale fermei;
• livrată în rețeaua electrică;
• vândută printr-un contract pe termen lung;
• utilizată de o cooperativă sau de o comunitate energetică locală.

Un consumator agricol care folosește direct energia produsă își poate reduce o parte din costuri. Pe de altă parte, instalațiile agrivoltaice sunt de regulă mai scumpe decât parcurile fotovoltaice obișnuite. Structurile speciale, distanțele mai mari dintre panouri și adaptarea la utilajele fermei ridică investiția inițială.

Rentabilitatea depinde de cultura aleasă, costul instalației, prețul energiei, posibilitatea de racordare și contractul dintre proprietarul terenului, fermier și investitor. Fără aceste calcule, promisiunea unei „recolte duble” rămâne doar o formulă atrăgătoare.

Când agricultura riscă să devină doar decor

Cea mai delicată problemă nu ține de panouri, ci de definițiile și controalele folosite. Dacă regulile sunt vagi, un parc solar poate fi prezentat drept proiect agrivoltaic doar pentru că între structuri crește iarbă sau sunt aduse ocazional câteva animale.

O analiză SolarPower Europe din octombrie 2025 arăta că numai cinci dintre cele 18 state membre evaluate aveau o definiție legală pentru Agri-PV. Regulile privind utilizarea terenurilor, evaluarea impactului asupra mediului, accesul la sprijinul oferit prin politica agricolă și cerințele de productivitate diferă de la o țară la alta.

Pentru ca modelul să rămână credibil, proiectele trebuie să prevadă o activitate agricolă măsurabilă, monitorizată pe termen lung. Fermierul trebuie să aibă un rol real, iar producția agricolă nu poate dispărea după instalarea panourilor.

Ce permite legislația Agri-PV din România

România a introdus folosirea terenurilor în sistem dual prin Legea nr. 254/2022. În condițiile prevăzute de actul normativ, anumite terenuri agricole situate în extravilan pot fi utilizate atât pentru producția agricolă, cât și pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile.

Regimul nu se aplică tuturor terenurilor. Pentru folosirea în sistem dual, legea exclude categoria de folosință arabil și vizează, între altele, pășuni, vii, livezi și terenuri amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare. Scoaterea din circuitul agricol se face numai pentru suprafața ocupată efectiv de structuri și echipamente, în timp ce restul terenului rămâne disponibil activității agricole.

În forma disponibilă pe Portalul Legislativ la data redactării acestui articol, dispozițiile Legii nr. 254/2022 produc efecte juridice până la 31 decembrie 2026. Cum termenul și condițiile pot fi modificate, forma actualizată a legislației trebuie verificată înainte de pregătirea unei investiții.

Unde ar avea sens proiectele Agri-PV în România

Printre aplicațiile care merită testate se numără pășunatul printre panouri, instalațiile adaptate viilor și livezilor, precum și sistemele concepute pentru protejarea unor culturi valoroase de căldură excesivă sau grindină.

Un proiect din Germania, Franța sau Italia nu poate fi copiat mecanic pe un teren din România. Configurația trebuie adaptată culturii locale, regimului de precipitații, utilajelor folosite, condițiilor din sol și accesului la rețeaua electrică. Înaintea investiției sunt necesare măsurători, simulări și, acolo unde este posibil, testarea pe o suprafață limitată.

Energia și agricultura pot împărți același teren

Agrivoltaica nu înlocuiește panourile instalate pe acoperișuri, platforme industriale sau terenuri degradate. Aceste suprafețe rămân importante deoarece folosirea lor nu intră direct în competiție cu producția de hrană.

Agri-PV devine interesant acolo unde agricultura și dezvoltarea solară trebuie să coexiste. Un proiect bine gândit poate diversifica veniturile fermei, poate reduce expunerea unor culturi la vreme extremă și poate păstra terenul în circuitul agricol.

Condiția de fond este ușor de formulat și mai greu de respectat în practică: panourile trebuie adaptate agriculturii, nu agricultura redusă pentru a face loc panourilor.